Imun la marketing?!

Am mers cu un prieten luna trecuta la un popular magazin de incaltaminte ca sa-si cumpere o pereche de pantofi sport barbatesti, aceiasi generici "adidasi". Eu nici n-am apucat bine sa ma obisnuiesc cu atmosfera din magazin, ca el ochise deja un pantof la "3 lei 30" (cum obisnuieste sa zica Mircea Badea) cu care s-a dus glont la casa. Casierita, amabila, a chemat o vanzatoare ca sa-i recupereze si perechea. Odata sosita, vanzatoarea il intreaba daca e la curent cu oferta magazinului si fara sa-i dea timp sa raspunda, ii explica: la doua perechi cumparate, cea mai ieftina pereche e la jumatate de pret. Prietenul meu raspunde politicos ca a luat la cunostinta oferta dar el nu doreste decat acea perche. Stupoare! Dupa ce a facut efortul sa-si inchida gura, ramasa cascata, vanzatoarea isi revine si il roaga sa se mai gandeasca pana ce ea porneste in cautarea perechii cu pricina. De gandit, m-am gandit doar eu, am incercat timid sa-i sugerez o pereche de sandale, la care mi-a raspuns scurt ca si-ar fi luat si fara promotie daca ar fi avut nevoie. Cu perechea pantofului s-a intors, de asta data, o alta vanzatoare si cu un zambet si mai larg i-a explicat ca de fapt promotia consta in doua perechi la pret de una (cea mai scumpa). De data asta era cat pe ce sa ma intorc eu in magazin si sa-mi cumpar doua perechi, insa prietenul meu achitase deja si era la usa. L-am urmat cu strangere de inima, aruncand in spate priviri de scuze vanzatoarelor...

Vi-l ofer, pe acest prieten al meu, ca un bun studiu de caz al tipului de consumator "imun" la marketing, sau mai bine zis putin afectat de acesta. Acest "tip" stie foarte bine de ce are nevoie si mai ales cand! Are studii superioare si totusi manifesta o elasticitate aproape "0" la tot ce inseamna element de marketing. Chiar daca are un venit mediu, nu asteapta reducerile sezoniere si nu este in general impresionat de acel procent magic cu (-) care pe noi ne face de obicei sa ne oprim privirile si sa intindem mana. Nu este nicidecum zgarcit, dar lui "marca" nu ii ofera neaparat valoare adaugata. Are intotdeauna clar in minte "fisa" produsului sau a serviciului de care are nevoie, iar atata timp cat aceasta este bifata, nu mai conteaza de unde este achizitionat (iata si indiferenta la "place"). Refuza politicos fluturasii pe strada, nu aduna cupoane, nu se aseaza la cozi la tombole si nu-l vei prinde niciodata cu buzunarele pline de capace de Coca-Cola. Nu vorbeste despre reclame si nu-si opreste ochii nici macar daca pe panouri ar fi superbe modele in lenjerie intima de la H&M. El este, prin comportamentul sau, un opozant in subconstient al consumerismului si totusi unul dintre cei mai fericiti consumatori: pentru el cumparaturile decurg eficient, procentul de satisfactie este aproape intotdeauna 100% (si prin faptul ca nu s-a lasat influentat in vreun fel in decizia lui) si nu manifesta deloc sindromul de post-cumparare.

Sunt oare acesti consumatori o cauza pierduta pentru marketing? Sunt ei intr-adevar "imuni" sau constituie de fapt un nou "challenge"?