Astazi, in fata unei decizii legata strict de comunicare, mi-am adus aminte (ca Proust de madelinele lui :-)) de o istorioara draguta citita intr-un manual de metode de influentare. Exemplul mi s-a parut genial, asa ca vreau sa-l impartasesc:
Pe podul Brooklyn, un orb cersea. Avea legat de gat un carton pe care scria « Orb din nastere ». Lumea trecea indiferenta, iar palaria orbului ramanea goala. La un moment dat, un necunoscut se opreste si intoarce cartonul si scrie ceva pe el. Toti trecatorii au inceput sa se opreasca, priveau induiosati catre orb si aruncau cate un banut in palarie. Un adevarat miracol. Ce scria pe carton? “E primavara si eu nu o pot vedea”
Si iata cum, forma mesajului devine mai importanta decat esenta lui. Aceasta istorioara m-a facut sa ma abat mai mult si mi-a sporit atentia fata de comunicarea catre clientul meu final. Sper sa fi facut o treaba buna. :-)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu